Teritoriul com. Lăpușna (r-nul Hâncești, Rep. Moldova) suprapune în cea mai mare parte vatra fostului târg medieval cu același nume. În toamna anului 2013, cu prilejul implementării Proiectului transfrontalier „Reabilitarea Curţii medievale Lăpuşna pentru vizite turistice (HistoryTour)”, au fost efectuate săpături arheologice preventive și de salvare în câteva zone din vatra veche a târgului. În apropiere de biserica actuală a fost identificat cimitirul târgului Lăpuşna Pe o suprafașă de doar 27 m.p. au fost dezvelite complet sau partial 30 de morminte de înhumație. Cu o singură excepție, scheletele aveau orientarea generală vest–est, după ritualul creştin, majoritatea complexelor nedepăşind adâncimea de 40 cm.
Doar la o mică parte dintre morminte s-a surprins conturul gropilor., care erau de formă trapezoidală sau rectangulară, cu colţurile rotunjite. În câteva dintre morminte au fost înregistrate urme de lemn. Reieşind din observaţiile asupra resturilor lemnoase păstrate, defuncţii erau aşezaţi pe un aşternut din crengi şi stuf, iar deasupra se punea un capac din scânduri. Astfel, defunctul nu era înmormântat într-un sicriu propriu-zis, ci se aşeza pe un pat vegetal, după care se acoperea cu un capac din lemn prelucrat. La două dintre morminte, în partea superioară a gropii, au fost identificate resturi de lemn (probabil de la crucile fixate la capul decedaților). Conform rezultatelor analizei antropologice, realizate de dna dr. Angela Simalcsik, dintre 23 schelete cercetate nouă au aparţinut unor femei, opt unor bărbaţi, cinci erau de copii, iar unul nu a putut fi determinat. Cea mai înaintată vârstă de deces nu depăşeşte 55 de ani şi cei mai tineri sunt copiii între doi şi 12 ani. În cadrul necropolei au fost găsite şase monede medievale, patru dintre care se aflau în regiunea pieptului celor decedaţi, fapt ce demonstrează practicarea unui obicei de punere a monedelor în mână, probabil legat de cutuma obolului lui Charon. Piesele monetare provin din diferite monetării din ţările vecine, cum ar fi Polonia, Ungariași Imperiul Otoman. Cea mai veche este emisă în perioada domniei lui Matei Corvin (1458-1490), iar cea mai târzie în perioada regelui polon Sigismund al III-lea (1578-1632). De asemenea, în cuprinsul a două morminte s-au descoperit două inele, dintre care unul sigilar. Judecând după informaţia oferită de monedele descoperite în morminte și alte indicii, necropola de la Lăpuşna poate fi datată în perioada sec. XV-XVII. Având în vedere numărul mare de schelete, densitatea şi numeroasele suprapuneri, considerăm că descoperirile făcute în anul 2013 fac parte din cimitirul târgului. Situl arheologic Lăpușna-Târgul Medieval reprezintă o mărturie valoroasă a trecutului medieval al spațiului pruto-nistrean și totodată a întregii regiuni est-carpatce în care s-a constituit și a evoluat Țara Moldovei de odinioară. Din nefericire, în prezent vestigiile vechiului oraş sunt în proces continuu de distrugere, de aceea este imperios necesară cercetarea lor prin săpături de salvare și sistematice, iar acolo unde este posibil și conservarea structurilor mai semnificative.
Ion URSU, Vlad VORNIC, Ion CEBAN
Cercetările au fost sustinute de Primăria Comunei Lăpușna și Asociation of Turism Development in Moldova