Ansamblul arheologic din sec. XIV de la Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni) reprezintă unul dintre cele mai importante complexe medievale din spațiul pruto-nistrean.
Cuprinzând o așezare urbană de mari dimensiuni, două cetăți de pământ, două necropole cu morminte de înhumație și alte obiective, vastul complex la care ne referim este situat în extremitatea sudică a Codrilor Moldovei, pe cursul mijlociu al râului Botna, în marginea de sud-est a localității actuale Costești, în sectorul numit Gârlea.
Orașul medieval propriu-zis, al cărui nume încă nu se cunoaște, se afla pe valea largă a râului Botna, într-o zonă joasă, pe ambele maluri și în părțile de jos ale versanților văii râului, având o lungime de circa 2,5 km și o lățime în jur de 2 km.
Așezarea din lunca râului Botna și cetatea de la nord de orașul medieval au fost introduse în circuitul științific în anul 1924 de istoricul Ștefan Ciobanu. Primele săpături la Costești a efectuat în anul 1934 Teodor Porucic. Investigații arheologice de suprafață în perimetrul fortficației de pământ de la Costești-Gârlea și a zonei aferente au fost întreprinse în primul an postbelic de arheologul G.D. Smirnov. Cercetări pereghetice a mai realizat în anul 1950 G.B. Fedorov.
Anumite precizări privind întinderea și încadrarea cultural-cronologică a ansamblului arheologic de la Costești-Gârlea au fost aduse prin cercetările lui Em. Rikman în anul 1954, efectuate atât în așezarea urbană, cât și la cetatea de pământ. O cercetare arheologică de suprafață a realizat în anul 1956 Nicolae Chetraru. Un loc aparte în cadrul investigațiilor de la Costești îl ocupă săpăturile și perieghezele întreprinse de L.L. Polevoi în anii 1957 și 1959. Autorul a prezentat rezultatele cercetărilor în două rapoarte științifice, câteva articole și într-o monografie.
În anul 1978 E.A. Abâzova a reluat săpăturile arheologice în așezărea din sec. XIV de la Costești-Gârlea. Cercetătoarea a continuat investigațiile și în anul următor, ele fiind desfășurate atât în sectorul meșteșugăresc, cât și în lunca Botnei. Săpături arheologice de salvare au mai executat în orașul medieval de la Costești în anul 1993 colegii N. Telnov și T. Reaboi. Cercetări arheologice mai extinse au fost efectuate în anul 2005 de N. Russev și A. Gorodenco, dar rezultatele lor au rămas nevalorificate. Cele mai recente investigații arheologice în așezarea medievală de la Costești-Gârlea au fost întreprinse în anii 2016 și 2017 de Agenția Națională Arheologică.
Astfel, în perioada cuprinsă între anii 1934 și 2017, la Costești au fost organizate în total zece campanii de săpături arheologice. Toate aceste cercetări însă au avut mai mult un caracter de salvare, axându-se pe explorarea complexelor afectate de alunecările de teren sau de diferite lucrări de excavare a solului.
Ținând cont de valoarea ştiinţifică deosebită a ansamblului arheologic medieval de la Costești-Gârlea şi având în vedere împrejurarea că acest mare complex este grav afectat de factorii naturali, de diferite lucrări și de „căutătorii de comori”, se cere stringent explorarea lui complexă, atât prin săpături de salvare și sistematice ample, cât, mai ales, prin cercetări interdisciplinare cu utilizarea metodelor moderne nedistructive. Fără îndoială, deosebit de importantă este și explorarea aeriană de medie și de joasă altitudine cu ajutorul aeronavelor fără pilot la bord, atât pentru o mai bună caracterizare spațială a componentelor ansamblului arheologic cunoscute prin cercetări anterioare, dar și pentru identificarea unor structuri arheologice noi.
O primă încercare de filmare aeriană cu drona a ansamblului de situri din perioada Hoardei de Aur de la Costești-Gârlea a fost realizată cu sprijinul dlui Ștefan Grigoriță la 9 iulie 2016, în perioada când Agenția Națională Arheologică efectua, în zona unui șanț săpat neautorizat în sectorul nord-estic al orașului, o primă intervenție arheologică de salvare.
În înregistrarea de mai jos este cuprins arealul orașului medieval propriu-zis de pe șesul râului Botna, între care și sectorul unde în vara anului 2016 se desfășura cercetarea arheologică de salvare.
Vlad VORNIC