Zilele trecute a fost efectuată o intervenție arheologică de salvare la Bălceana (r-nul Hîncești), drept urmare a informației parvenite la Agenția Națională Arheologică despre descoperirea întâmplătoare pe moșia acestei localități a unui schelet uman. Informația ne-a fost furnizată de dl Tudor Plăcintă, specialist la Direcția de Cultură și Turism Hîncești, care, la răndul său, a primit-o de la dl Vladislav Trestianu, profesor de istorie și geografie la gimnaziul din satul Bălceana.
Deplasându-se la fața locului, unde au fost însoțiți de dl Vladislav Trestianu, arheologii au putut constata că descoperirea a fost făcută pe un drum de țară ce străbate un deal mare, numit Podișu, din marginea de sud-vest a satului. Spre regret, mormântul de inhumație a fost distrus în totalitate prin eroziunea solului și intervenția localnicilor, în sondajul arheologic realizat de specialiștii ANA fiind găsite doar oase umane răvășite sau depuse de curând grămadă, fără vreun element de inventar. După fotografiile și informațiile transmise de dl Vladislav Trestianu, reiese că scheletul, care după mărimea oaselor a aparținut unui individ matur, se afla la o adâncime superficială, în poziție întinsă pe spate, cu craniul orientat spre vest și mâinile întinse, probabil, de-a lungul corpului. Nefiind găsită nici o piesă de inventar, în stadiul actual de cercetare nu putem stabili din ce perioadă datează acest mormânt și nici faptul dacă ar face parte dintr-o necropolă. Este de precizat, însă, că prin prospectarea periegetică a terenurilor din vecinătate nu au fost semnalate indicii sau urme provenind de la alte morminte.
Cu prilejul deplasării la Bălceana s-au efectuat cercetări de suprafață și pe o parte a moșiei acestei localități, în raza căreia, exceptând un tumul cartat pe unele hărți topografice mai vechi, nu erau cunoscute alte situri arheologice. Astfel, în urma periegezelor, la nord de sat, pe panta septentrională a unei văi ce se deschide la vest în valea râului Lăpușna, a fost depistată o așezare din sec. IV d.Hr. aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. La suprafața solului au fost semnalate bucăți de lut ars provenind de la locuințe de suprafață, fragmente de amfore romane și de vase ceramice lucrate la roată din pastă fină sau zgrunțuroasă de producție locală și oase de animale.
O mențiune aparte merită și singura piesă arheologică aflată în colecțiile muzeului școlii din Bălceana. Este vorba de un vas ceramic de mici dimensiuni (înălțimea 9,7 cm, diametrul maxim 8,7 cm), modelat cu mâna din pastă grosieră, descoperit întâmplător acum câțiva ani de către un localnic într-un mal priporos din partea de nord a moșiei satului. Nu este exclus ca văsciorul să provină din necropola așezării din sec. IV d.Hr. identificate de noi, apartenența cultural-cronologică a artefactului urmând a fi precizată prin cercetările de teren și laborator viitoare.
Vlad VORNIC