CERCETĂRI DE SALVARE ÎN NECROPOLA DE TIP SÂNTANA DE MUREȘ-CERNEAHOV DE LA TIGHECI

Necropola de tip Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află la marginea de NE a satului, pe versantul de NV al văii râului Tigheci și pe partea de E a unei văi orientate aproximativ N-S, numite Valea Coznei, în punctul La Lutărie. Situl arheologic a fost semnalat în anii 80 ai secolului trecut, când în acest loc a funcționat o carieră neautorizată. Prin extragerea ilegală a lutului a fost distrusă o suprafață considerabilă din cimitirul, dimensiunile căruia urmează a fi stabilite. Din mormintele distruse provin o mărgică din pastă sticloasă, ornamentată prin încrustare, gâtul unui ulcior mare și patru vase (o oală, două castroane și o cană) ceramice întregi de culoare cenușie, lucrate la roată din pastă fină sau cu nisip mărunt în compoziție, piese care se găsesc astăzi în colecțiile Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci.

În anii 2013 și 2015 necropola din sec. IV de la Tigheci a fost investigată prin prospecțiuni perieghetice de specialiștii ANA, constatându-se că partea de vest a sitului continuă să fie distrusă prin eroziunea solului. Avându-se în vedere această situație, în anul 2017 s-au efectuat cercetări de salvare în cimitirul la care ne referim.

Săpăturile arheologice au fost  executate într-o zonă, unde în malul râpei se observa un schelet uman, fiind dezvelită o suprafață de cca 62 m.p. și descoperite cinci morminte de înhumație. Trei complexe (M.1, M.3, M.4) erau orientate pe direcția N-S, iar două (M.2 și M.5) aveau scheletele dispuse cu capul spre V. Adâncimea înmormântărilor varia între 0,5 și 2,3 m. Conturul gropilor a fost sesizat la un număr de patru morminte, ele fiind de formă aproximativ rectangulară, cu pereții verticali și fundul drept. Două morminte orientate N-S (M.3 și M.4) erau distruse complet din antichitate, iar unul, cu orientarea V-S (M.5), a fost deteriorat parțial, fiind afectată doar cutia toracică a scheletului. De remarcat că două complexe funerare erau întretăiate, M.4 fiind tăiat de M.5. La fel, menționăm că unul dintre morminte, și anume cel notat cu nr.4, era dublu: după determinările antropologice efectuate de dna dr. Angela Simalscik, resturile celor două schelete recuperate aparțineau unei femei de vârstă adultă și unui copil de 4-7 ani. Celelalte trei morminte erau al unui copil de 18-14 luni (M.2), al unui bărbat tânăr (M.1) și al unei femei(?) (M.3) de 35-50 de ani.

Drept inventar, M.3 conţinea un fragment de cuțit de fier și un castron lucrat la roată din pastă fină cenușie, găsit spart în bucăți pe fundul gropii, iar M.5 prezenta în regiunea craniului un pahar tronconic de sticlă verzuie semitransparentă, decorat cu fațete hexagonale. Restul mormintelor erau lipsite de inventar. În stratul de cultură  al necropolei au mai fost găsite trei catarame cu verigile ovale-aplatizate, dintre care două de bronz și una de argint, un cuțitaș de toaletă de bronz, un fragment de cuțit de fier și câteva fragmente de vase lucrate la roată din pastă fină și zgrunțuroasă.

Cronologic, pe baza ritului și a practicilor funerare, a ceramicii, a cataramelor de metal și a paharului  de sticlă, necropola  de tip Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se încadrează în limitele sec. IV d.Hr., mai curând în a doua jumătate a acestui secol.

Vlad VORNIC, Ion CIOBANU, Sergiu POPOVICI

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *