În toamna anului 2024, instituția noastră, în parteneriat cu Archeologické centrum Olomouc din Cehia și Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova de la Chișinău, a realizat cercetări arheologice asupra unei movile funerare situate la nord de localitatea Ordășei, marcată cu nr. 20. În urma săpăturilor arheologice, au fost descoperite 19 morminte datând din diferite epoci…

Așezarea fortificată preistorică de la Cobani-Pe Stâncuță, atribuită celebrei culturi cu ceramică pictată Cucuteni-Tripolie, este unul dintre siturile arheologice cercetate prin săpături de salvare ample de instituția noastră în anii 2019 și 2020.

În ziua de  16 mai 2023, sub egida Ministerului Culturii și a Comisiei Naționale Arheologice, și-a desfășurat lucrările Sesiunea Națională de Rapoarte – Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2022.

În perioada 21 martie – 3 aprilie Agenția Națională Arheologică a efectuat cercetări arheologice la caldarâmul de pe strada 31 august 1989, cercetările fiind finanțate de Direcția Generală Mobilitate Urbană Chișinău. La finalul investigațiilor de teren de teren a fost elaborat un raport tehnico-științific preliminar despre rezultatele acestor cercetări, care a fost transmis Ministerului Culturii…

În toamna anului 2022, în situl stratificat de la Costești-Gârlea au fost efectuate investigații arheologice preventive și de salvare.

 Un reportaj la Prime  TV despre Ziua Porților Deschise pe Șantierul Arheologic de la Costețti-Gârlea din data de 22 septembrie, organizată de Agenția Națională Arheologică, în colaborare cu Secția  Cultură Ialoveni și Primăria satului Costești,  în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediția 2022   Sursa  https://primelestiri.md

Pe platforma Fondulului naţional de date geospaţiale – geoportal.md, au fost publicate datele geospațiale ale siturilor arheologice reperate pe teritoriul Republicii Moldova.

Printre siturile arheologice de pe teritoriul Republicii Moldova un loc aparte îl ocupă insolitul monument de la Semeni (r-nul Ungheni), cunoscut cu denumirea populară – Zamca sau Masa lui Petru cel Mare. Semnalat încă din perioada modernă, monumentul respectiv a fost cel mai mult popularizat de către regretatul arheolog Ion Hâncu, care a publicat numeroase…