Evoluția cercetărilor arheologice în primele decenii postbelice din fosta RSS Moldovenească este legată de activitatea mai multor personalități marcante, printre care un loc aparte îl ocupă cercetătorii moscoviți T.S. Passek și A.I. Meliukova. În anul 1954 în cadrul Expediției Arheologice Moldovenești a Institutului de Istorie a Culturii Materiale din cadrul AȘ URSS condusă de T.S. Passek, se crează echipa de cercetare a arheologiei sciților, responsabilă fiind desemnată A.I. Meliukova. În decursul anilor 1954-1960, A.I. Meliukova descoperă și investighează o serie de așezări, tumuli și necropole plane, care ulterior vor deveni eponime pentru vestigiile primului mileniu î.Hr. În anul 1958, interesul față de vestigiile bronzului târziu și cele hallstattiene din zona de sud a Moldovei a provocat-o pe cercetătoare să întreprindă săpături în situl de pe malul drept al Nistrului de Jos Tudora I (s. Tudora, r-nul Ștefan Vodă). În urma acestor investigații, au fost stabilite diferențierile culturilor hallstattiene timpurii din zona de câmpie și celor din silvostepa pruto-nistreană, situl Tudora I fiind plasat cronologic între culturile Sabatinovka și Belozerka. Cu un an mai târziu (1959), tot la Tudora, A.I. Meliukova cercetează doi tumuli. Prima movilă era situată pe promontoriul Cârnecar și a oferit informații relevante cu referire la vestigiile comunităților timpurii de păstori din mil. IV î.Hr.
În tumulul Tudora-Cârnecar au fost studiate 10 morminte (a se vedea imaginile de mai jos). Mantaua lui primară a fost ridicată deasupra unui mormânt deranjat din vechime, care actualmente poate fi atribuit unui aspect cultural ce precede apariția grupului Usatovo în nord-vestul Mării Negre. Dintre piesele recuperate pot fi menționate: fragmentul unui toporaș de piatră, o lamă de cuțit, un străpungător și o dăltiță din bronz. Tot acestui orizont cronologic îi aparține o groapă de cult, din cuprinsul căreia provine un ulcior bitronconic ce își găsește analogii în siturile culturi Cucuteni, faza B. Peste o perioadă de timp, în tumul a fost realizat un mormânt al grupului Usatovo care se remarcă prin varietatea vaselor ceramice depuse. Decorul unui vas din acest mormânt, nici în ziua de astăzi nu își găsește analogii în repertoriul formelor ceramice Usatovo, pe suprafața căruia fiind redate schematic figurile a câtorva animale. Mormântul Usatovo de la Tudora este unul dintre primele complexe de acest tip cercetate în spațiul Pruto-Nistrean. Tumulul la care ne-am referit conținea și alte 8 morminte mai târzii, datate în epoca bronzului.
În zona Nistrului de Jos, A.I. Meliukova a cercetat în total șase tumuli – doi la Tudora și patru la Olănești.
P.S. În anul 2019 se împlinesc 15 ani de la trecerea în neființă a destinsului arheolog A.I. Meliukova, care prin prodigioasa activitate științifică a contribuit substanțial la cunoașterea istoriei vechi a spațiului sud-est european.
Sergiu Popovici