Săpăturile de salvare din orașul Cahul efectuate în anul 2016

După informațiile de care dispunem în prezent, pe moșia oraşului Cahul au fost descoperite cinci situri arheologice, dintre care doi tumuli şi trei aşezări datând din epoci diferite. Un interes aparte prezintă centrul istoric al acestei localități urbane, care cuprinde, printre altele, mai multe construcţii subterane din cărămidă, a căror structură, funcţionalitate şi datare trebuie elucidate prin cercetări arheologice. Prilejuite de lucrările de construcție a Teatrului Muzical Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, primele investigații în vatra orașului Cahul au fost efectuate în primăvara anului 2016, trasându-se cinci casete de dimensiuni diferite, cu o suprafață totală de circa 90 m.p. Drept rezultat al săpăturilor de salvare, au fost decopertate complet sau parțial o locuință adâncită, trei hrube și câteva gropi cu destinație diferită. Locuința era de formă rectangulară, cu dimensiunile de 3×4,5 m și adâncimea de circa 3,5 m de la nivelul actual al solului, fiind orientată cu laturile lungi pe direcția E-V. Construcția avea pereții ridicați din cărămizi de lut uscate la soare și sprijiniți pe interior de stâlpi de lemn, prezentănd drept instalație de foc o vatră de formă circulară, cu diametrul de circa 0,5 m. Inventarul locuinței cuprindea numeroase fragmente de vase ceramice, de faianţă sau de sticlă şi alte materiale, ce permit încadrarea cronologică a complexului în a doua jumătate a sec. XIX. Partea de sud-est a locuinţei a fost întretăiată de o galerie (nr. 1), care s-a păstrat mai bine și a putut fi cercetată integral.

     Trei complexe reprezintă hrube săpate la adăncimea de circa 4,5-5,5 m în solul viu şi căptuşite cu cărămizi arse. Hruba nr.1 avea lungimea totală de circa 22 m, lăţimea la bază în interior de 1,4-1,7 m şi înălţimea de 1,7-2,1 m. Din cuprinsul galeriei nr.1 provin un vas de sticlă întreg, resturi de la alte recipiente de sticlă, lut şi faianţă, precum și alte câteva piese, databile la sfârşitul sec. XIX şi în primele decenii ale sec. XX. Lungimea celorlalte două galerii, dintre care una (nr. 2) este orientată N-S, iar alta V-E, nu a putut fi precizată, deoarece au cupolele parţial prăbuşite sau continuă sub malul gropii de fundaţie a clădirii teatrului. Este important de subliniat că galeria nr.2 este situată la vest de edificiul în construcție al teatrului, existând posibilitatea ca în viitor să fie conservată, cercetată complet, restaurată şi pusă în valoare.

Săpăturile arheologice au fost susținute financiar de Primăria Municpiului Cahul

Vlad Vornic, Ion Ciobanu.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *