În primăvara anul 2017, grație realizării pe teritoriul masivului forestier de la nord de satul Haragîș (r-nul Cantemir) a unor lucrări topografice, a fost descoperit un depozit de obiecte de bronz. Informația despre această descoperire a fost transmisă imediat specialiștilor Agenției Naționale Arheologice, care în scurt timp au întreprins o inspectare în zona identificării depozitului[1].
S-a constatat că descoperirea a fost făcută la 2,5 km NNV de marginea nordică a localității, pe panta estică a unui promontoriu, la altitudinea de 0,26 km (coordonate geografice: 46°18’43.23″N 28°21’38.21″E) (Fig. 1, 1). În locul identificării depozitului indicat de către descoperitor a fost executat un sondaj de 2×2 m (Fig. 1, 2) în vederea concretizării unor date de ordin stratigrafic și, eventual, a recuperării altor piese de bronz. Astfel, a fost posibilă precizarea că depozitul se afla la adâncimea de 0,4-0,6 m, la baza unui sol brun-cenușiu, ce conținea resturi de vegetație și mici fragmente de cărbune, fără sa fie sesizat conturul gropii depozitului. Din informația oferită de descoperitor, reiese că obiectele din bronz erau depuse compact în câteva straturi, lingourile (cinci exemplare) aflându-se la o adâncime mai mare, deasupra lor fiind plasate șapte seceri, apoi trei brățări și un ac. Alte patru seceri au fost depuse deasupra brățărilor, iar între ele se găseau patru fragmente de seceri, o aplică și o verigă.
În total, depozitul este compus din 26 de piese. Tipologic, acesta face parte din categoria depozitelor cu asocieri de două categorii funcţionale, în cazul dat – unelte şi piese de podoabă/port. Uneltele sunt reprezentate în exclusivitate de seceri, dintre care 12 aparţin tipului de seceră cu cârlig la mâner (nouă întregi, una cu defect de turnare pe lamă şi alte două în stare fragmentară), un fragment cu limbă la mâner şi altele două nedeterminate tipologic din cauza fragmentării lor puternice (Fig. 2, 7-10). Toate piesele au fost turnate în tipare monovalve.
Categoria pieselor de podoabă/port cuprinde trei brăţări, o aplică, un cercel şi un ac (Fig. 2, 1-5). Două brăţări au formă inelară şi bara circulară în secţiune. Cea de-a treia brăţară are la fel bara circulară în secţiune, decorată cu mai multe grupuri de linii incizate, iar capetele piesei sunt subţiate și suprapuse. Aplica are formă conică aplatizată, cu marginile uşor albiate şi vârful ascuţit. Partea interioară este prevăzută cu o tortiţă mediană, semicirculară în secţiune, lucrată din sârmă. Cercelul este confecționat din sârmă circulară în secţiune, cu capetele îngustate şi apropiate. Are formă ovală în plan. Ultima piesă din această categorie este reprezentată de un ac cu capul semioval. Acesta are piciorul lung, circular în secţiune, îngustat uşor spre vârful rupt. Pe gât este prevăzut cu două proeminenţe bitronconice, amplasate una sub alta. Partea superioară a acului este decorată cu linii orizontale incizate. Toate piesele din această categorie au fost turnate în tipare bivalve. Pe lângă obiectele menţionate mai sus, depozitul mai conţine cinci lingouri de bronz (Fig. 2, 6).
Secerile cu cârlig la mâner reprezintă majoritatea pieselor din acest depozit şi pot fi atribuite fără rezerve Br D. Fragmentul de seceră cu limbă la mâner constituie un tip care îşi începe evoluţia în Br D, ponderea lui crescând spre Ha A şi evoluând până în Ha B1-2. În cea ce priveşte piesele de podoabă/port, acestea pot fi încadrate în Br D – Ha A1. Respectiv, depozitul de bronzuri de la Haragîş poate fi datat în Br D – Ha A1.
Mariana SÎRBU, Sergiu POPOVICI, Vlad VORNIC
Fig. 1. Hartă cu localizarea depozitului (1) și vedere dinspre nord asupra sondajului (2).
Fig. 2. Piese din depozitul de bronzuri de la Haragîș
[1] Deplasarea la fața locului a fost efectuată în luna august 2017 de arheologii Vlad Vornic, Sergiu Popovici și Ion Ciobanu, fiind însoțiți de descoperitorul depozitului, geodezul Iurie Lungu.