O amforă de tip carpo-dacic sau, mai exact, fragmente de la un asemenea vas au fost descoperite recent la Cărbuna, în gospodăria lui Alexandru Șpacov și Olga Iastremscaia, cu ocazia unor lucrări de îndreptare a terenului.

Cercelul de aur în formă de amforetă de la Medeleni. Printre diversele piese arheologice valoroase descoperite în ultimele decenii pe teritoriul Republicii Moldova un loc proeminent îl ocupă cercelul în formă de amforetă din aur filigranat de la Medeleni (com. Petrești, r-nul Ungheni).

În luna septembrie 2019, cu ocazia construcţiei Drumului M3 (porţiunea Porumbrei-Cimişlia), care urma să intersecteze Valul lui Traian de Sus (VTS) pe sectorul dintre satele Gradişte şi Coştangalia, r-nul Cimişlia) (Fig. 1; 2), Agenţia Naţională Arheologică (ANA) în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova (USM) au realizat cercetări arheologice preventive.

Prima hartă arheologică a fostei RSSM a fost realizată la finele anului 1947 de către arheologul T.S. Passek. Lucrarea a inclus datele referitoare la siturile arheologice descoperite până în anul 1940, precum și informații colectate de Expediția Tripoliană în anul 1947.

Printre cele mai spectaculoase descoperiri funerare sarmatice din întregul spațiu nord-pontic, în care au sălășluit aceste numeroase triburi nomade de origine iraniană, un loc distinct îl ocupă faimosul mormânt tumular din epoca romană de la Mocra.

În urmă cu aproape patruzeci de ani, în cursul săpăturilor arheologice de salvare la un grup tumular de lângă orașul Dubăsari de pe malul stâng al râului Nistru, a fost descoperit cel mai masiv și prețios obiect de aur, care este expus astăzi în Sala Tezaur a Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău.