Fiind descoperit în primăvara anului 2017, cu prilejul prospectării de către specialiștii ANA a traseului gazoductului Ungheni-Chișinău, obiectivul arheologic Milești II reprezintă o așezare deschisă cu urme de locuire din epoca eneolitică (cultura Precucuteni) și din perioada de început a epocii migrațiilor (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov/SMC). Situl este localizat la 2,9 km NV de marginea vestică a satului Milești, pe versantul drept al văii unui pârâu, afluent de stânga al râului Brătuleanca. Așezarea de tip SMC are dimensiuni mari, cu lungimea (pe direcția N-S) de circa 0,7 km și lățimea (pe axa V-E) în jur de 0,25 km, pe când resturile de locuire din eneolitic ocupă o arie de doar circa 50×60 m din extremitatea septentrională a sitului. O parte din suprafaţa obiectivului arheologic reprezintă teren arabil sau înțelenit, altă parte fiind suprapusă de o livadă de pruni ori de arbuști.
La 19 septembrie 2017, în situl Milești II au demarat săpăturile arheologice preventive pentru descărcarea de sarcină arheologică a zonei ce va fi afectată de gazoductul Ungheni-Chișinău. Întrucât conducta de gaz va intersecta sectorul sudic al obiectivului arheologic, care este în mare parte plantat cu pruni, iar terenul încă nu a fost expropriat, au putut fi deschise doar două secțiuni mici, dispuse de-a lungul axului gazoductului: una (S. I, cu dimensiunile de 3×12 m) în marginea de SE a sitului, iar a doua (S. II, cu dimensiunile de 3×15 m) la V de livadă.
Urmare a săpăturilor, în perimetrul S. I (Fig. 1, 1), trasată la baza pantei, între livadă și un drum de țară, s-a constatat existența unui strat de cultură consistent (cu grosimea de peste 1 m), fiind găsite un bogat material ceramic (Fig. 1, 2-3; 2), câteva piese de inventar (o fibulă de bronz, un cuțit de fier, o fusaiolă de lut ars, o cute de gresie, fragmente informe de argint, bronz sau fier) și bucăți de lut ars dintr-o construcție de suprafață aparținând așezării SMC. În cuprinsul S. II (Fig. 1, 4), executată în partea superioară a pantei, a fost identificat un strat de depuneri antropogene subțire, cu puține fragmente ceramice și de lut ars, iar la baza acestuia – două gropi mici, întretăiate (Fig. 1, 5) din interiorul uneia (Gr. 1) provenind câteva cioburi de vase cenușii, lucrate la roată, de tip SMC.
Dintre materialele arheologice recuperate de pe suprafața sitului, remarcăm un fragment de cupă de sticlă verzuie, decorată cu o nervură în relief sub margine, un ac de cusut de fier și o piatră de ascuțit de gresie, ce se atribuie orizontului de locuire din sec. IV d.Hr.
Vlad VORNIC, Ion CIOBANU, Sergiu POPOVICI
Fig. 1. Secțiunea I, vedere dinspre E (1), ceramică din S. I aflată in situ, la adâncimea de circa 1 m (2-3), Secțiunea II, vedere dinspre E (4) și gropile 1 și 2 din S. II (5).
Fig. 2. Ceramică lucrată cu mâna (1-2), la roată din pastă zgrunțuroasă (3-4) sau fină (5-7, 10) și romană de import (8-9).
