Distrugerea rapidă a patrimoniului arheologic național, spre deosebire de cel natural, este ireversibilă și necesită măsuri urgente pentru protejarea sa. Un pas important în această direcție a fost adoptarea Legii nr. 218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, bazată pe prevederile Convenției de la La Valetta.
În aplicarea acestei legi, Guvernul a creat, prin Hotărârea nr. 230/2012, Agenția Națională Arheologică, instituție subordonată Ministerului Culturii, cu rolul de a implementa politica statului în domeniul protecției și valorificării patrimoniului arheologic. Agenția supraveghează respectarea legislației și exercită controlul asupra intervențiilor care afectează siturile arheologice.
Printre atribuțiile sale se numără efectuarea controlului preventiv, expertizarea științifică a terenurilor supuse modificărilor, participarea la comisii de consultanță și organizarea cercetărilor arheologice preventive, de salvare și de supraveghere.
Începând cu 2012, Agenția Națională Arheologică a realizat peste 200 de intervenții arheologice preventive sau de salvare, recuperând informații valoroase despre evoluția așezărilor umane, structurile arhitecturale antice și practicile culturale din diferite epoci istorice. Aceste descoperiri au contribuit semnificativ la îmbogățirea cunoașterii istorice și la protejarea patrimoniului național.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, Agenția Națională Arheologică a elaborat Registrul Arheologic Național (RAN) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 282-285 din 3 iulie 2024). Acest document oficial cuprinde lista siturilor arheologice de importanță națională aflate sub protecția statului, asigurând un cadru clar pentru conservarea și valorificarea acestora.