I. Date generale
1. Prezentul Regulament stabileşte procedurile clasării şi evidenţei patrimoniului arheologic din Republica Moldova.
2. Regulamentul este elaborat în conformitate cu Legea privind protejarea patrimoniului arheologic nr. 218 din 17 septembrie 2010 şi Legea privind protejarea patrimoniului naţional mobil nr. 280 din 27 decembrie 2011.
II. Definiţii
3. Patrimoniul arheologic reprezintă ansamblul de bunuri materiale, apărute ca rezultat al activităţii umane din trecut, păstrate în condiţii naturale la suprateran, subteran sau subacvatic, sub formă de vestigii arheologice imobile (aşezări, necropole, morminte izolate, tumuli, cetăţi, valuri, şanţuri, stele, construcţii, biserici, clădiri, anexe gospodăreşti etc.) sau bunuri mobile (obiecte sau fragmente ale acestora), care, pentru a fi identificate şi studiate, necesită aplicarea metodelor arheologice.
4. Patrimoniul arheologic cuprinde două componente de bază: patrimoniul arheologic imobil şi patrimoniul arheologic mobil.
5. Patrimoniul arheologic imobil este format din vestigii arheologice conservate în pământ, sub apă sau la suprafaţa solului.
6. Patrimoniul arheologic imobil cuprinde trei categorii de bază: situri arheologice, ansambluri arheologice şi amenajări arheologice singulare.
7. Siturile arheologice reprezintă terenuri cu vestigii arheologice care ţin de activitatea umană din trecut: staţiuni preistorice, aşezări, oraşe, cetăţi, necropole plane, tumuli, sanctuare, mănăstiri, complexe rupestre etc.
8. Ansamblurile arheologice reprezintă complexe formate din două sau mai multe situri arheologice integrate (ansambluri de fortificaţii, ansambluri rupestre, ansambluri de tumuli, ansambluri mănăstireşti etc.).
9. Amenajările arheologice singulare reprezintă complexe arheologice izolate (morminte singulare, stele, construcţii singulare etc.).
10. Patrimoniul arheologic mobil este constituit din bunuri culturale mobile (obiecte sau fragmente ale acestora), descoperite ca rezultat al cercetării ştiinţifice sau întâmplător, în cadrul siturilor, ansamblurilor, amenajărilor arheologice singulare sau în alte spaţii cu potenţial arheologic, inclusiv sub forma unor tezaure de obiecte sau monede.
11. Patrimoniul arheologic mobil cuprinde obiecte, care ţin de viaţa cotidiană a omului, îndeletniciri, cult etc. (unelte, obiecte de uz casnic, obiecte de cult, bijuterii, monede etc.)
III. Clasarea patrimoniului arheologic
12. Bunurile de patrimoniu arheologic imobil din Republica Moldova sunt clasate ca bunuri de patrimoniu cultural de importanţă naţională.
13. Bunurile de patrimoniu arheologic mobil din Republica Moldova sunt clasate în două categorii: A – „Tezaur”, bunuri culturale de valoare excepţională pentru umanitate şi B – „Fond”, bunuri culturale cu valoare deosebită pentru Republica Moldova.
14. Clasarea patrimoniului arheologic imobil se realizează conform următoarei proceduri:
a) expertiza arheologică a bunului de către un cercetător autorizat;
b) elaborarea fişei de clasare a bunului de către Agenţia Naţională Arheologică;
c) elaborarea deciziei de clasare a bunului de către Comisia Naţională Arheologică;
d) aprobarea deciziei de clasare a bunului prin ordinul Ministrului Culturii;
e) publicarea deciziei de aprobare a clasării bunului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
15. Obligaţia de declanşare şi monitorizare a procedurii de clasare a patrimoniului arheologic imobil revine Agenţiei Naţionale Arheologice.
16. Listele siturilor arheologice propuse pentru clasare sunt elaborate de către Agenţia Naţională Arheologică în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi alte instituţii de profil.
17. Clasarea pe categorii a patrimoniului arheologic mobil se realizează conform următoarei proceduri:
a) efectuarea expertizei obiectelor de către un expert autorizat;
b) elaborarea fişelor de clasare a obiectelor de către instituţiile deţinătoare de patrimoniu arheologic;
c) elaborarea deciziei de clasare a obiectelor de către Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor;
d) aprobarea deciziei de clasare a obiectelor prin ordinul Ministrului Culturii;
e) eliberarea de către Ministerul Culturii a certificatelor de clasare.
18. Obligaţia de declanşare şi monitorizare a procedurii de clasare a patrimoniului arheologic mobil revine direcţiei de profil a Ministerului Culturii.
19. Declasarea obiectelor de patrimoniu arheologic mobil se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
IV. Evidenţa patrimoniului arheologic imobil
20. Evidenţa patrimoniului arheologic imobil se află în sarcina Agenţiei Naţionale Arheologice, care instituie în acest context o arhivă a siturilor arheologice.
21. Arhiva siturilor arheologice reprezintă totalitatea dosarelor siturilor arheologice din Republica Moldova, care constituie documentarul primar prin care orice descoperire arheologică este luată la evidenţa de stat.
22. Fiecare sit arheologic dispune de dosar propriu, în care sunt acumulate datele referitoare la istoria descoperirii, protejării, cercetării şi valorificării lui.
23. Instituirea dosarului sitului arheologic se face din momentul parvenirii primelor informaţii despre acesta.
24. Dosarele se completează pe măsura parvenirii informaţiilor despre sit, ca rezultat al periegezelor, inspecţiilor, cercetărilor de teren, informaţiilor acumulate de la instituţiile de profil arheologic, arheologi, muzeografi, administraţia publică locală, alte persoane fizice sau juridice.
25. Dosarele siturilor arheologice sunt clasate după unităţi administrativ-teritoriale (raioane, municipii, comune, sate).
26. Evidenţa generală a dosarelor este asigurată de “Inventarul dosarelor siturilor arheologice din Republica Moldova”, care cuprinde lista exhaustivă a dosarelor siturilor arheologice.
27. Dosarul sitului arheologic cuprinde următoarele elemente de bază:
a) număr de inventar, denumirea dosarului;
b) fişa de evidenţă a documentelor şi materialelor din dosar;
c) fişa tip a sitului arheologic;
d) documente ce ţin de cadrul juridic şi administrativ al sitului;
e) acte de protejare a sitului semnate cu proprietarii terenurilor corespunzătoare;
f) acte de expertizare a sitului;
g) acte de inspectare a sitului;
h) informaţii privind cercetarea arheologică a sitului;
i) informaţii despre descoperiri arheologice întîmplătoare;
j) contracte de arendă/valorificare a siturilor;
k) planul de situaţie a sitului arheologic;
l) planul topografic al sitului arheologic;
m) dosarul cadastral al sitului;
n) fotografii ale sitului cu indicarea datei fotografierii;
o) materiale digitale pe CD, DVD referitoare la sit.
28. Fişa tip a sitului arheologic cuprinde următoarele elemente:
a) nume sit;
b) adresa juridică: satul, comuna, raionul;
c) categoria clasării sitului;
d) data clasării, referinţă la documentul de clasare;
e) număr de înregistrare în Registrul arheologic naţional;
f) număr de înregistrare în Cadastrul arheologic;
g) coordonatele GPS ale sitului (reperul central);
h) denumirea locală a punctului în care se află situl;
i) tipul sitului;
j) dimensiunile sitului (lungimea-lăţimea sau diametrul-înălţimea);
k) apartenenţa cultural-cronologică a sitului;
l) caracteristici ale suprafeţei sitului, repere;
m) gradul de conservare a sitului;
n) anul descoperirii sitului şi autorul descoperirii;
o) cercetarea arheologică a sitului (anul, autorul, suprafaţa cercetată, număr secţiuni);
p) bibliografie referitoare la sit;
q) data elaborării fişei, nume, prenume.
29. Fiecare pagină din dosar este numerotată în ordine crescândă, fapt care este reflectat în Fişa de evidenţă a documentelor şi materialelor din dosarul sitului.
30. Dosarele siturilor arheologice servesc drept bază pentru elaborarea şi actualizarea Repertoriului arheologic naţional şi Cadastrului arheologic al Republicii Moldova.
31. Revizuirea integrală a Dosarelor siturilor arheologice se face o dată la 5 ani, faptul fiind consemnat într-un act special al Agenţiei Naţionale Arheologice, care este adus la cunoştinţa Comisiei Naţionale Arheologice şi a Ministerului Culturii.
V. Evidenţa patrimoniului arheologic mobil
32. Evidenţa patrimoniului arheologic mobil se află în sarcina muzeelor autorizate de către Ministerul Culturii să dispună de materiale arheologice.
33. Evidenţa patrimoniului arheologic mobil se face în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare pentru patrimoniul cultural naţional mobil.
34. Sarcina de monitorizare a colecţiilor arheologice din muzeele Republicii Moldova de orice rang revine Ministerului Culturii, care periodic poate institui comisii de verificare a stării obiectelor de patrimoniu arheologic mobil.
VI. Dispoziţii finale
35. Prezentul Regulament este adoptat de Colegiul Ministerului Culturii prin Hotărîrea nr. 08 din 29 mai 2012 şi aprobat prin ordinul Ministrului Culturii nr. 126 din 25.04.2013.
********************
MINISTERUL CULTURII AL REPUBLICII MOLDOVA
ORDIN
din 25 aprilie 2013 nr. 126
m. Chişinău
Ref: Cu privire la aprobarea unor acte normative privind
punerea în aplicare a Legii privind protejarea patrimoniului
arheologic nr.218 din 17 septembrie 2010
În temeiul prevederilor Legii nr. 218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului arheologic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 235-240) şi în scopul completării cadrului juridic existent în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional, armonizării acestuia la standardele internaţional recunoscute şi promovate prin convenţiile UNESCO şi ale Consiliului Europei în domeniu, la care Republica Moldova este parte, în corespundere cu Hotărîrea nr. 08 din 29 mai 2012 a Colegiului Ministerului Culturii,
ORDON:
1. Se aprobă:
– Regulamentul cu privire la evidenţa şi clasarea patrimoniului arheologic, conform anexei nr. 1;
– Regulamentul privind cercetarea şi expertiza arheologică, conform anexei nr. 2;
– Regulamentul cu privire la Registrul arheologic naţional şi Repertoriul arheologic naţional, conform anexei nr. 3;
2. Controlul asupra realizării prezentei Hotărâri se pune în sarcina dlui Gheorghe Postică, viceministru.