Milești III este un alt obiectiv arheologic identificat pe moșia satului Milești (r-nul Nisporeni, Rep. Moldova) în primăvara anului 2017, cu ocazia efectuării periegezelor pe traseul gazoductului Ungheni-Chișinău. Situl se află în extravilan, la circa 0,5 km NNV de marginea localității și la 0,14 km E de drumul local L390, pe partea stângă a unei văi orientate aproximativ N-S, pe firul căreia curge un pârâu fără nume. Obiectivul arheologic conține urme de locuire din Hallstatt-ul târziu (sec. VII-V î.Hr.) și din perioada de migrație a goților (sec. IV d.Hr.), vestigiile fiind răspândite pe o arie de circa 250×600 m. Suprafața sitului reprezintă parțial pășune sau teren arabil, iar parțial este ocupată de o plantație de viță de vie, salcâmi și pomi fructiferi.
În toamna anului trecut, în perimetrul sitului Milești III au fost executate săpături arheologice preventive, având drept scop descărcărea de sarcină arheologică a sectoarelor afectate de gazoductul Ungheni-Chișinău. În zona central-vestică a așezării, de-a lungul traseului proiectat al conductei de gaz, au fost trasate patru secțiuni, cu lățimea de 3 m și lungimea variind între 9 și 20 m (Fig. 1, 1-2). Un sector din zona vestică a sitului, acoperit acum de o plantație de viță de vie, urmează să fie cercetat în primăvara anului 2018.
Drept rezultat al săpăturilor efectuate, a fost dezvelită o suprafață de circa 180 m.p., fiind descoperite 23 de gropi cu dimensiuni și destinații diferite, o platformă de pietre reprezentând baza unei vetre de foc (Fig. 1, 3-4), resturi răzlețe de la o locuință de suprafață și o cantitate importantă de materiale arheologice (Fig. 2), care aparțin la două orizonturi cultural-cronologice.
Marea majoritate a complexelor se atribuie unei așezări de tip Sântana de Mureș- Cerneahov din sec. IV d.Hr. Aceleiași așezări din perioada de început a epocii migrațiiilor aparțin și cele mai multe dintre materialele recuperate – ceramică lucrată la roată și cu mâna, fragmente de vase de sticlă, diferite accesorii vestimentare, obiecte de podoabă sau de toaletă, unelte, ustensile de uz casnic și alte piese, lucrate din bronz, fier, sticlă, piatră și os.
Câteva gropi menajere sau cu altă funcționalitate, un vârf de săgeată cu trei aripioare de bronz și o parte considerabilă din ceramica lucrată cu mâna descoperită se atribuie unui nivel de locuire databil în Hallstatt-ul târziu (sec. VII-V î.Hr.), care însă deocamdată este mai dificil de determinat din punct de vedere cultural și cronologic.
Vlad VORNIC, Ion CIOBANU, Sergiu POPOVICI,
Andrei COROBCEAN, Larisa CIOBANU
Fig. 1. Secțiunile I (1) și III (2), aglomerație de ceramică și resturi faunistice (3), platforma de piatră și groapa 22 (4).
Fig. 2. Ceramică lucrată cu mâna (1) și la roată din pastă fină (2) și zgrunțuroasă (3), ac de os (4), mărgică din pastă sticloasă (5), fragment de pahar de sticlă (6), fibulă de fier (7), fibulă (8), cataramă (9) și vârf de săgeată (10) de bronz.