Expoziția fotografică: Salvgardarea patrimoniului arheologic naţional. Cercetări preventive și de salvare 2012-2016

Expoziţia fotografică îşi propune drept scop informarea publicului larg cu privire la rezultatele cercetărilor arheologice preventive și de salvare efectuate în anii 2012-2016 de către Agenția Națională Arheologică în colaborare cu instituțiile ştiinţifice de profil, relevându-se importanţa şi valoarea descoperirilor făcute pentru cultura și istoria națională. Pe parcursul acestor ani au fost efectuate cercetări preventive şi de salvare pe teritoriul a mai multor localităţi situate în diferite zone ale ţării (Zamciogi, Chişinău, Tocuz, Ţipova, Taraclia, Rogojeni, Sagaidacul Nou, Alexandru cel Bun, Scoreni, Hînceşti, Butuceni, Morovaia, Răciula, Ţaul, Medeleni, Crihana Veche, Chimișlia ect).

Obiectivele cercetate datează din mai multe epoci, începând cu eneoliticul timpuriu (mil. V î.Hr.) şi până în perioada modernă (sec. XIX). Descoperirile prilejuite de aceste cercetări aduc noi şi importante contribuţii la cunoaşterea trecutului mai îndepărtat al ţării noastre. Dintre acestea se remarcă în mod special vestigiile din aşezarea antică târzie (sec. IV d.Hr.) de la Zamciogi (r-nul Străşeni), unde au fost descoperite, printre altele, piese de mobilier şi o unealtă de lemn. Complexul menţionat, unic pentru arheologia Moldovei și chiar est-europeană, completează semnificativ imaginea despre cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Aceleiași civilizații îi aparţin şi trei cuptoare de ars ceramică, dintre care două se suprapun, cercetate în aşezarea din epoca romană tâzie de la Sagaidacul Nou (r-nul Cimişlia). Investigațiile la siturile preistorice de la Rogojeni (r-nul Şoldăneşti) şi Scoreni (r-nul Străşeni) din mil. V–IV î.Hr. au furnizat numeroase vestigii interesante specifice epocii. La Rogojeni au fost descoperite resturile unei locuinţe de suprafaţă, a unui bordei şi câteva gropi menajere. Inventarul complexelor este foarte variat şi bogat, constând din vase ceramice decorate cu diverse motive geometrice adâncite, canelate şi imprimate, unelte de silex, piatră, os şi corn, obiecte de podoabă şi de cult. În cadrul săpăturilor de la Butuceni a fost secţionat primul val şi şanţul adiacent al aşezării fortificate aparţinând culturii getice (sec. V–III î.Hr.), cercetându-se și mai multe gropi cu destinații diferite. Un loc aparte îl ocupă cercetările preventive de la complexele istorico-arhitecturale Conacul Manuc Bei din or. Hînceşti şi Conacul cu parc dendrologic al lui A. I. Pommer de la Ţaul (r-nul Donduşeni), efectuate odată cu demararea procesului de restaurare în acest an. Informaţiile obţinute sunt importante și absolut necesare pentru lucrările de reabilitare ale monumentelor respective. Piesele de patrimoniu descoperite în cadrul cercetărilor preventive şi de salvare vor îmbogăţi colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, cele ale Rezervației cultural-naturale ”Orheiul Vechi” și ale unor muzee locale.