Rezumatul comunicării despre săpăturile arheologice de salvare din anul 2016 în orașul medieval de la Costești-Gârlea, prezentate la Sesiunea de Rapoarte Arheologice din 24 mai 2017.
Deși prezintă un interes aparte pentru arheologia medievală a spațiului pruto-nistrean, așezarea urbană din sec. XIV de la Costești-Gârlea nu s-a bucurat de atenția cuvenită a specialiștilor. Situl este situat la periferia de sud-est a localității (sectorul Gârlea), pe ambele maluri ale râului Botna, având o lungime de circa 2,5 km și o lățime de aproximativ 2 km. Semnalat în anii 20 ai secolulul trecut, acest valoros obiectiv arheologic a fost cercetat prin săpături restrânse în anii 1934, 1954, 1957, 1959, 1978, 1979, 1993 și 2005. Rezultatele acestor investigații, care au avut în principal un caracter de salvare, au fost însă doar parțial publicate.
Cele mai recente cercetări în așezarea medievală de la Costești-Gârlea au fost întreprinse în anul 2016 de Agenția Națională Arheologică. Săpăturile au constat din două mici secțiuni și o casetă, cu suprafața totală de circa 60 m.p. Primele două secțiuni au fost trasate pe șesul din partea stângă a râului Botna, în zona unui șanț săpat ilegal, iar caseta – în „cartierul olarilor”, deasupra malului nordic al fostei cariere de lut.
În secțiunile din sectorul nord-estic al orașului au fost dezvelite parțial sau complet două complexe adâncite de tipul bordeielor și cinci gropi menajere (Fig. 1, 1), iar în cuprinsul sondajului din „cartierul olarilor” – un cuptor de ars piatra de var de mari dimensiuni, prevăzut cu o groapă de alimentare cu combustibil, și parte dintr-un mare complex adâncit de tipul semibordeiului (Fig. 1, 2). Concomitent, au fost efectuate și cercetări de suprafață, având drept obiective determinarea stării de conservare a siturilor ce alcătuiesc ansamblul arheologic de la Costești-Gârlea, precizarea limitelor așezării urbane și recuperarea de la suprafața solului a materialelor arheologice mai semnificative.
Ca urmare a săpăturilor de salvare și a peieghezelor, au fost găsite peste 50 de monede de bronz și argint, câteva obiecte de port de bronz și sticlă, mai multe piese de fier, o piatră fragmentară de râșniță, câteva pietre de ascuțit din gresie, o bogată colecție de ceramică (Fig. 2) și o mare cantitate de resturi faunistice. Majoritatea absolută a acestor descoperiri se atribuie perioadei de existență a orașului Hoardei de Aur, care corespunde grosso modo primelor șapte decenii ale sec. XIV. Unele materiale însă aparțin altor epoci istorice: bronzului târziu, primei epoci a fierului, perioadei de început a migrațiilor sau evului mediu târziu.
Fig. 1. Secțiunea I, plan și profilul estic (1) și secțiuna III, vedere dinspre N (2)
Fig. 2. Ceramică descoperită în complexele 1 (2-5) și 5 (1, 6).
Vlad Vornic, Sergiu Tabuncic, Sergiu Popovici, Ion Ciobanu
