Primul vas întreg descoperit în campania 2020 la Cobani, în situl eneolitic Cucuteni A (mil. V î. Hr.) din punctul Pe Stâncuță.

Primul vas întreg descoperit în campania 2020 la Cobani, în situl eneolitic Cucuteni A (mil. V î. Hr.) din punctul Pe Stâncuță.

Primul vas întreg descoperit în campania 2020 la Cobani, în situl eneolitic Cucuteni A (mil. V î. Hr.) din punctul Citește articolul

O amforă de tip carpo-dacic descoperită recent la Cărbuna

O amforă de tip carpo-dacic descoperită recent la Cărbuna

O amforă de tip carpo-dacic sau, mai exact, fragmente de la un asemenea vas au fost descoperite recent la Cărbuna, Citește articolul

Cercelul de aur în formă de amforetă de la Medeleni

Cercelul de aur în formă de amforetă de la Medeleni

Cercelul de aur în formă de amforetă de la Medeleni. Printre diversele piese arheologice valoroase descoperite în ultimele decenii pe Citește articolul

CERCETĂRI ARHEOLOGICE PREVENTIVE LA VALUL LUI TRAIAN DE SUS (GRADIȘTE-COȘTANGALIA, R-NUL CIMIȘLIA) ÎN ANUL 2019

CERCETĂRI ARHEOLOGICE PREVENTIVE LA VALUL LUI TRAIAN DE SUS (GRADIȘTE-COȘTANGALIA, R-NUL CIMIȘLIA) ÎN ANUL 2019

În luna septembrie 2019, cu ocazia construcţiei Drumului M3 (porţiunea Porumbrei-Cimişlia), care urma să intersecteze Valul lui Traian de Sus Citește articolul

 

Emisiunea  Spațiul Public de la Radio Moldova din 17.04. 2019 despre Patrimoniul arheologic național 

Emisiunea  Spațiul Public de la Radio Moldova  din 17 septembrie 2019 despre Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor  în Republica Moldova din anul 2019, principalul subiect de discuție fiind Patrimoniul arheologic național. Realizator Tatiana Fișer. În studio: Vornic Vlad, directorul Agenției Naționale Arheologice, și Ghenadie Sârbu, cercetător științific, Institutul Patrimoniului Cultural.

INVESTIGAŢIILE ARHEOLOGICE PREVENTIVE LA TUMULUL 9-LA MOHILĂ DE PE TERITORIUL LOCALITĂŢII CÎŞLIŢA-PRUT (R-NUL CAHUL)

În lunile mai-iunie 2018 Agenţia Naţională Arheologică a întreprins cercetări arheologice preventive în perimetrul necropolei tumulare de pe teritoriul localităţilor Giurgiuleşti şi Cîşliţa-Prut, r-nul Cahul, aflate în zona de construcţie a drumului M3 Chişinău-Giurgiulești. Ansamblul arheologic la care ne referim reprezintă o concentrare de movile funerare dispuse în două rânduri pe terasa a doua a râului Prut şi pe partea vestică a drumului de ţară numit de localnici şi Drumul Mare, care străbate pe axa nord-sud Câmpia Prutului Inferior. La momentul identificării și înregistrării (anul 1993), complexul de situri număra nouă tumuli, care puteau fi observați cu ochiul liber, iar mai recent, pe baza diferitor hărți, a imaginilor satelitare și a cercetărilor de suprafață, au putut fi documentate 46 de movile funerare. Grupul tumular se întinde pe o distanţă de 4,5 km pe teritoriul a două localităţi: Giurgiuleşti și Câşliţa-Prut.

CERCETĂRILE ARHEOLOGICE PREVENTIVE DIN ANUL 2018 ÎN SITUL ARHEOLOGIC SAGAIDAC II (S. SAGAIDAC, R-NUL CIMIȘLIA)

Descoperit în anul 1981, obiectivul arheologic cu mai multe nivele de locuire Sagaidac II este situat la 0,8 km SV de satul Sagaidac, la baza pantei vestice a unei văi orientate N-S,  fiind parțial distrus de lucrările de amenajare a unui iaz de acumulare a apei, executate în anii 90 ai secolului trecut (Fig. 1, 1). 

DATE PRELIMINARE PRIVIND CERCETĂRILE DE SALVARE DIN ANUL 2017 ÎN NECROPOLA DIN PARTEA NORD-ESTICĂ A ORAȘULUI MEDIEVAL DE LA COSTEȘTI-GÂRLEA

Printre diferitele complexe care alcătuiesc ansamblul arheologic medieval de la Costești-Gârlea se numără și două cimitire mari cu morminte de înhumație, situate pe versantul stâng al văii râului Botna, în partea de nord-est și cea de est ale orașului Hoardei de Aur din sec. XIV. O primă necropolă sau zonă funerară a fost descoperită de Em. Rikman, cu prilejul cercetărilor perieghetice și de salvare efectuate în anul 1954. Conform datelor consemnate de acest cercetător, cimitirul se localizează pe versantul vestic al cetății de pământ, unde, la distanța de circa 25 m mai jos de platou, au fost semnalate trei aglomerări de oase umane, scoase la lumină în urma alunecărilor de teren.

Cuptorul de ars piatra de var descoperit în orașul medieval din sec. 14 de la Costești-Gârlea

Între complexele mai deosebite descoperite în urma săpăturilor de salvare din anii 2016 și 2017 efectuate în așezarea urbană din sec XIV  de la Costești-Gârlea se numără un cuptor de ars piatra de var de mari dimensiuni, alcătuit din cuptorul propriu-zis și groapa de aprovizionare cu combustibil[1].

Instalația de foc la care ne referim se află în așa-numitul ,,cartier al olarilor”, puternic afectat de alunecările de teren și de o fostă carieră de lut neautorizată, deasupra malului nordic al acestei lutării, fiind semnalat în primăvara anului 2016, cu prilejul unor cercetări perieghetice întreprinse la Costești.

Tumulul 18 de la Giurgiulești. Cercetări preventive în anul 2018

Printre siturile arheologice cunoscute în sudul Republicii Moldova se remarcă un lanț de tumuli situat pe malul stâng al râului Prut între localitățile Giurgiulești și Brânza din r-nul Cahul. Lungimea lanțului constituie 21 km, incluzând circa 100 de movile funerare. Hotarul sudic al grupului tumular la care ne referim este marcat prin binecunoscuta ”Movila Mare” de la Giurgiulești. Tumulul respectiv, înălțimea căruia depășește 7 m, este cel mai înalt sit de acest tip din r-nul Cahul. Cercetarea tumulilor la Giurgiulești debutează în anul 1991 sub conducerea lui Vasile Haheu și Serghei Curceatov. Atunci au fost investigate două movile funerare din perioada timpurie a epocii bronzului. Tumulii au fost ridicați peste o necropolă plană eneolitică de tip Novodanilovka.

Mergi în sus