În contextul efectuării lucrărilor de construcție a drumului national M3, săpătamâna trecută a demarat cercetărea arheologică preventivă a două movile funerare din preajma orașului Cimișlia aflate pe traseul drumului mențâionat. Pănă în aces moment au fost descoperite câteva morminte de înhumație secundare și gropi rituale din epoca bronzului (mil. III-II î.Hr.), atribuite culturilor Iamnaia și Sabatinovca

Emisiunea  Spațiul Public de la Radio Moldova  din 17 septembrie 2019 despre Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor  în Republica Moldova din anul 2019, principalul subiect de discuție fiind Patrimoniul arheologic național. Realizator Tatiana Fișer. În studio: Vornic Vlad, directorul Agenției Naționale Arheologice, și Ghenadie Sârbu, cercetător științific, Institutul Patrimoniului Cultural.

În lunile mai-iunie 2018 Agenţia Naţională Arheologică a întreprins cercetări arheologice preventive în perimetrul necropolei tumulare de pe teritoriul localităţilor Giurgiuleşti şi Cîşliţa-Prut, r-nul Cahul, aflate în zona de construcţie a drumului M3 Chişinău-Giurgiulești. Ansamblul arheologic la care ne referim reprezintă o concentrare de movile funerare dispuse în două rânduri pe terasa a doua a râului Prut şi pe partea vestică a drumului de ţară numit de localnici şi Drumul Mare, care străbate pe axa nord-sud Câmpia Prutului Inferior. La momentul identificării și înregistrării (anul 1993), complexul de situri număra nouă tumuli, care puteau fi observați cu ochiul liber, iar mai recent, pe baza diferitor hărți, a imaginilor satelitare și a cercetărilor de suprafață, au putut fi documentate 46 de movile funerare. Grupul tumular se întinde pe o distanţă de 4,5 km pe teritoriul a două localităţi: Giurgiuleşti și Câşliţa-Prut.

Descoperit în anul 1981, obiectivul arheologic cu mai multe nivele de locuire Sagaidac II este situat la 0,8 km SV de satul Sagaidac, la baza pantei vestice a unei văi orientate N-S,  fiind parțial distrus de lucrările de amenajare a unui iaz de acumulare a apei, executate în anii 90 ai secolului trecut (Fig. 1, 1). 

Printre diferitele complexe care alcătuiesc ansamblul arheologic medieval de la Costești-Gârlea se numără și două cimitire mari cu morminte de înhumație, situate pe versantul stâng al văii râului Botna, în partea de nord-est și cea de est ale orașului Hoardei de Aur din sec. XIV. O primă necropolă sau zonă funerară a fost descoperită de Em. Rikman, cu prilejul cercetărilor perieghetice și de salvare efectuate în anul 1954. Conform datelor consemnate de acest cercetător, cimitirul se localizează pe versantul vestic al cetății de pământ, unde, la distanța de circa 25 m mai jos de platou, au fost semnalate trei aglomerări de oase umane, scoase la lumină în urma alunecărilor de teren.