CERCETĂRI ARHEOLOGICE PREVENTIVE LA VALUL LUI TRAIAN DE SUS (GRADIȘTE-COȘTANGALIA, R-NUL CIMIȘLIA) ÎN ANUL 2019

În luna septembrie 2019, cu ocazia construcţiei Drumului M3 (porţiunea Porumbrei-Cimişlia), care urma să intersecteze Valul lui Traian de Sus (VTS) pe sectorul dintre satele Gradişte şi Coştangalia, r-nul Cimişlia) (Fig. 1; 2), Agenţia Naţională Arheologică (ANA) în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova (USM) au realizat cercetări arheologice preventive.

Fortificaţia liniară VTS constituie unul dintre cele mai importante monumente arheologice de pe teritoriul Republicii Moldova. Spre deosebire de alte obiective arheologice reprezentative, această impunătoare amenajare de pământ, cu o lungime de cca 120 km, care străbate transversal întreg spaţiul pruto-nistrean, de la Leova, pe râul Prut, până la Copanca, pe râul Nistru, continuă a fi încă insuficient cercetată şi cunoscută. Una dintre primele lucrări cartografice ce reprezintă mai detaliat fortificaţiile liniare din Basarabia, inclusiv VTS, a fost realizată la sfârşitul sec. XVIII de  generalul german Fr.W. Bauer, aflat în serviciul Imperiului rus. Traseul şi aspectul exterior al VTS sunt ulterior mai precis stabilite prin prospecţiunile de suprafaţă efectuate în prima jumătate a sec. XX de către S. Panaitescu, Șt. Ciobanu, K. Uhlig, G.B. Fedorov şi R. Vulpe. În anii 1982 şi 1991 la acest obiectiv au realizat săpături arheologice preventive Gh. Cebotarenco şi A. Roşca, iar în 2016 – echipa ANA-USM, care a cercetat un segment din sectorul Ecaterinovca-Ialpugeni (r-nul Cimişlia).

Porţiunea VTS dintre satele Gradişte şi Coştangalia este utilizată de mai mult timp ca drum care uneşte cele două localităţi, în perioada sovietică acesta fiind acoperit cu pietriş şi asfalt, din care cauză valul propriu-zis a fost puternic afectat. Deoarece proiectul Drumului M3 (Porumbrei-Cimişlia) nu presupunea intervenţie la drumul Gradişte-Coştangalia, fiind preconizată construcţia unei pasarele, cercetările noastre s-au concentrat în partea nordică a drumului respectiv, unde urma să apară şanţul adiacent valului. De la marginea nordică a drumului, perpendicular pe acesta şi cu o deviere de 7° spre V de axa N-S, la o distanţă de 58 m una de alta, au fost trasate două secţiuni de formă rectangulară, cu dimensiunile de 4×14 m.

Secțiunea I. Urma şanţului a fost identificată la adâncimea de 1,84 m de la suprafaţa actuală a solului, la distanţa de 8,1 m de latura sudică a săpăturii. Partea superioară a şanţului era parţial afectată de extracţiile de sol, efectuate în perioada contemporană. Profilul şanţului are formă trapezoidală, cu lăţimea în partea superioară  de cca 3 m, iar la fund de 2,36 m, adâncimea fiind de 2,86 m de la nivelul actual de călcare a solului şi de 2,1 m de la nivelul lutului galben steril. În secțiune, pot fi deslușite urmele mai multor momente de scurgere a solului în şanţ, unul dintre care a afectat serios peretele lui sudic (Fig. 3). Artefacte sau alte vestigii arheologice nu au fost identificate în solul de umplutură al şanţului.

Secțiunea II. Conturul şanţului a fost observat la adâncimea de 1,5-1,6 m, la o distanţă de 9,20 m de la latura sudică a săpăturii arheologice. Șanţul are formă trapezoidală în secţiune, cu lăţimea de cca 3 m în partea superioară şi de 2,58 m la bază, adâncimea fiind de 2,8-2,9 m de la suprafaţa actuală a solului şi de  aproximativ 1,5 m de la nivelul lutului galben. Umplutura şanţului consta din mai multe straturi de sol cenuşiu şi galben-cafeniu, fără să fie semnalate fragmente ceramice sau alte materiale arheologice (Fig. 4).

Deși cercetările din 2019 au avut un caracter limitat, au fost obținute date noi referitoare la forma, dimensiunile și umplutura șanțului VTS de pe segmentul dintre satele Gradiște și Coștangalia,  date care sunt în măsură să completeze sau chiar să corecteze informațiile mai vechi, dar fără să fi fost descoperite materiale cu privire la datarea acestei importante fortificații liniare, problema urmând a fi rezolvată în viitor.

Sergiu MATVEEV, Vlad VORNIC

Fig. 1. Planul topografic al sectorului de intersecţie a Drumului M3 (Porumbrei-Cimişlia) cu Valul lui Traian de Sus.

Fig. 2. Ortofotoplanul sectorului de intersecţie a Drumului M3 (Porumbrei-Cimişlia) cu Valul lui Traian de Sus.

Fig. 3. Secţiunea I. Profilul vestic în zona șanțului Valului lui Traian de Sus.

Fig. 4. Secţiunea II. Profilul vestic în zona şanţului Valului lui Traian de Sus.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mergi în sus